The Year 2017
A Collective Chronicle of Thoughts and Observations

Welcome to what is going to be a collective chronicle of the year 2017! This journal will follow the general change that we experience in our daily lives, in our cities, countries and beyond, in the political discourses and in our reflections on the role of artists and intellectuals. Originating from several talks and discussions with fellow artists and thinkers FFT feels the strong need to share thoughts and feelings about how we witness what is going on in the world. Week after week different writers, artists, thinkers and scientists will take the role of an observer as they contribute to this collective diary.

#3 Ianuarie, 16 - 22
Nicoleta Esinencu

Luni, 16 ianuarie 2017
Temperaturile scad în Franța și Belgia ceea ce ar putea duce la o criză de electricitate și la deconectări. Cetățenii au primit instructaj: cum să reziști fără electricitate.

Cred că omenirea ar avea atac de panică dacă li s-ar închide internetul și mai ales facebook-ul.

Ador sfaturile utile și instructajele. Mai ales cele care vin de la politicieni și jurnaliștii lor.

Cum să supraviețuiești cu 100 de euro pe lună.

Cum să mănînci cu 3,98 euro/3 mese pe zi.

Jurnalul de Crimeea. 7 sfaturi cum să trăiești fără electricitate. 1. Adunați-vă cu familia într-o atmosfera intimă și comunicați.

Eu am apucat perestroika, destrămarea URSS, tranziția și Moldova independentă.

Cum sa trăiesc fără gaze știu din experiența pe care am avut-o la 14 ani cînd Rusia ne-a închis prima oară gazul.

Știu cum să trăiești cu apă caldă o dată pe săptămînă. Știu din Perestroikă.

Deconectări zilnice de electricitate între 10:00 și 17:00 - din tranziție.

Televizor care emite un număr limitat de ore pe zi - știu din URSS.

Cu factura la întreținere mai mare decît salariu știu de cînd Moldova e independentă.

Sau, în general, fără salariu. Fără transport public. Fără lumină în scara blocului. Fără lumină pe stradă. Fără capacele de la canalizări, fără asfalt, fără… fără… fără… și nu în ultimul rînd, fără drepturi.

 

Marți, 17 ianuarie 2017
Toamna asta, cînd am fost în Grecia, l-am întîlnit pe Manolis, proprietar de tavernă și pescar. Manolis mi-a povestit multe despre Grecia, criză, Grexit și cum s-a schimbat viața lui.

L-am întrebat săptămîna trecută dacă nu vrea să facă parte, alături de mine, în proiectul “Talking to each other”, Festivalul “Prise directe”, Lille, France.

Eu am să-i scriu o scrisoare la care el trebuie să-mi răspundă. Manolis a acceptat. Astăzi am primit scrisoarea de la el. Iată ce îmi scrie Manolis.

În Grecia s-au sinucis 10 000 de oameni din cauză că au pierdut totul cînd nu au mai putut plăti creditul pe care-l luaseră. Ce se întîmplă acum în țările Europei de est se întîmpla acum 15 ani în Grecia. De aceea trebuie să fiți atenți să nu luați credite dacă nu le puteți plăti (casă, nunți, mașini, carduri).
20 de zile în urmă am fost în Bulgaria (Sofia) și mi-am amintit de Atena acum 20 de ani (viață bună, mașini de lux, multe magazine și o mulțime de carduri de credit!!). Salariul lunar e de 400 euro, iar limita la card de 2000 euro. Cum întorci banii ăștia? Peste 8-9 ani ei vor avea aceleași probleme pe care le avem și noi.

Grecia nu prea mai apare azi pe paginile ziarelor. Toată lumea e cu ochii pe Brexit. Citesc mesajul despre Brexit a unui tînăr moldovean stabilit în UK.

Oamenii de rînd din UK sunt sătui de străini care fură și distrug totul în jur. E plin de țigani și români care fac probleme. Eu, personal, îi detest.

EXIT - If used correctly the exit provides a simple reliable and peaceful way of ending life.

 

Miercuri, 18 ianuarie 2017
Moldova apare iar pe locul întîi în lume la consum de alcool. Republica Moldova s-a aflat constant, în ultimii ani, printre primele 3 țări ale lumii în acest raport.

Unul din puținele lucruri pe care Moldova încă nu l-a băut este “Боярышник”.

Oricum nu cred că consumul de “Боярышник” intră în statistica oficială. Pentru că nu este considerat alcool. Este un produs cosmetic pentru uz extern.

“Боярышник” este o tinctură sau o loțiune cosmetică care conține în jur de 70 de procente spirt etilic, mult mai mult decît vodca obișnuită. Prețul mai mic decît prețul vodcii. Dacă dizolvi 3 flacoane de 100 ml poți obține în jur de un litru de băutură spirtoasă. Este o alternativă ieftină a alcoolului. Prețul variază între 20 și 30 de eurocenți. De 4 ori mai ieftin decît vodca.

În Rusia au apărut distribuitoare pentru această băutură. Aceste distribuitoare se numesc – alcomate. Bagi moneda și ți-ai luat băutura. 24/24. Instalate comod în gări, stații, lîngă magazine și blocurile de locuit.

În plus, există și “Боярышник”contrafăcut care în loc de spirtul etilic, conține spirt metilic și antifriz. Băutura este letală. Peste 70 de oameni au murit în Irkutsk, timp de două săptămîni, de la intoxicație cu “Боярышник”.

În jur de 10 procente din populația Rusiei bea loțiuni cosmetice și tincturi. Acești oameni sunt numiți “боярышники”.

Beau din motiv că n-au cu ce se ocupa! - asta este opinia generală despre “боярышники”.

Una din persoanele decedate era educatoare, alta era soră medicală. Beau din motiv că n-au cu ce se ocupa?

Nu-mi imaginez să trăiesc în Rusia. Cînd îl ai pe Putin după colț, nici la Trump nu mai reacționezi. Un fel de imunitate.

Petr Pavlensky – artistul rus, care este cunoscut pentru faptul că și-a cusut gura, a fugit în Franța. El este învinuit de viol. Plîngerea este depusă de o actriță de la “Teatr.doc”. “Teatr.doc” este considerat un teatru de opoziție.

Ce se întîmplă astăzi în Rusia devine tot mai greu de înțeles.

Nu-mi imaginez să trăiesc în Rusia. Să-l am pe Putin implantat adînc în creier.

Noul președinte ales al Moldovei crede că Moldova are nevoie de un om ca Putin în fruntea statului. Pentru patriotism!

Oamenii din țara asta beau din patriotism! Ca să mețină țara pe locul întîi în top! N-am să mă mir dacă asta va fi următoarea miză a președintelui Moldovei în campania lui electorală!

 

Joi, 19 ianuarie 2017
Bobotează. Încă un motiv în plus pentru biserica ortodoxă din Moldova de a face niște bani, pe lîngă monopolul pe care îl are la vînzarea lumînărilor pe care le importă din Rusia, relațiile dubioase cu lumea interlopă și politicieni, mașini cu numere de Guvern și afaceri imobiliare.

De data asta unii preoți au vîndut apă sfințită îmbuteliată. 5 litri – 25 de lei. Nici nu știu ce e mai interesant - că preoții vînd sau că oamenii cumpără.

În timp ce președintele Moldovei se filma în pielea goală cum se scufundă, conform tradiției de bobotează în apă rece (pentru că un creștin trebuie să fie sănătos și viguros!) și își îmbrăca halatul alb cu inscripția “Președinte”, la teatru-spălătorie un tînăr băiat gay se dezbrăca în pielea goală (ce coincidență!) și ruga publicul să scrie cu ruj pe corpul lui cuvinte cu care au umilit sau au fost umiliți de prieteni, familie, politcieni sau simpli trecători.

Mizerie!

Satană!

Spurcăciune!

Păcătosule!

 

Vineri, 20 ianuarie 2017
Nu știam de existența unei valize nucleare, chiar dacă în URSS ne îndopau cu povești despre coduri și butoane roșii care pot într-o secundă să distrugă omenirea. Se vede că unele povești erau adevărate.

Nu. Nu mă gîndesc la Trump. Mă gîndesc la omul care face asta: cară zi de zi din urma președintelui valiza nucleară.

Ce scrie oare acolo la job description? Că doar ăsta e un job. E un job pe care cineva îl face. Cineva vrea să-l facă. Sunt sigură că unii chiar visează să-l facă.

Cîte joburi de genul ăsta există? Cîtă lume cară din urma cuiva cîte o valiză? Unii cară valiza nucleară, alții valize pline cu căcat. Unii îs militari, alții îs jurnaliști, alții îs PRiști și tot așa.

Unii cară valizele lui Trump, alții ale lui Putin, alții se roagă să le dea și lor să care măcar ceva. Măcar o punguliță cu căcat.

Recent un PRist se lăuda unor prieteni că a ajuns să vorbească și cu ginecologul uneia dintre politicieni ca s-o poată compromite în campania electorală.

Nice job! Good luck!

Întrebare la grădiniță: Unde lucrează tata?

Tata lucrează la nenea Trump. Îi duce valiza cu bombe.

sau

Tata îi un fel de detectiv. Cercetează dacă tanti X îi virgină sau nu.

sau

Întrebare la grădiniță: Unde lucrează mama?

Mama lucrează la nenea oligarh, pentru că trebuie să ne crească pe noi și să plătească casa în rate.

Nice job!

Vă doresc să nu fiți niciodată concediați! Cărați în continuare, zi de zi, valize pline cu căcat.

 

Sîmbătă, 21 ianuarie 2017
A trecut mai mult de un an de la incendiul din clubul Colectiv din București. Incendiu în urma căruia au murit 64 de oameni.

Azi s-a produs un alt incendiu în clubul Bamboo din București.

Dacă acu’ un an lumea a ieșit la proteste și Guvernul și-a dat demisia, azi mulți fac glume pentru că clubul Bamboo e un club de fițe, nu e un club rock, muzica nu e de calitatea pe care o consideră ei calitate, deci oamenii care merg acolo îs și ei de-o calitate mai proastă.

Se fumează în cluburi? Evident.
Cine? În general târfele/boarfele/curvele/gold diggerițele aciuate pe la masa vreunui personaj important. De ce dau ele tonul? Fiindcă este singura șansă de a reprezenta ceva. Comiterea unui lucru ilegal. Vezi Doamne, sunt și ele șmechere. Sunt cineva. (De fapt, ele reprezentând gunoi menajer de-ți vine să le bagi în saci).
Eu sunt pentru existenta unor cluburi pentru șmecheri. Ca niste rezervații. Unde, dacă e să ia foc, să ardă ei între ei. –
este părerea unui actor din România care a adunat 23 de mii de like-uri în cîteva ore.

A trecut un an. Lucrurile nu s-au schimbat. Alt guvern, aceeași corupție. Dar denumirea de revoluția Bamboo (vs Revoluția Colectiv) nu li se potrivește revoluționarilor de azi. Nu e de nivelul lor. E prea de fițe.

În aceeași zi la Chișinău un bărbat bate pe bulevardul central o femeie motivînd că e soția lui. Un “activist” filmează cum bărbatul o bate. Iar un teatru își anunță premiera:

“O analiză comică despre schimbarea care se produce în viaţa fetelor în momentul măritişului. Încercarea de a-şi găsi „alesul” potrivit naşte disperarea - iată o problemă a fetelor din toate timpurile şi toate locurile.”

Toate astea în Women’s march day. We all count? United against hate? Women are people?

 

Duminică, 22 ianuarie 2017
Azi e duminică. Tata ar suna și ar zice:

- Noi, cu mama, facem zeamă de pește și mămăligă. Hai, sculați-vă, și veniți la noi.

9 luni de cînd tata nu mai este. Aproape 2 ani de cînd mama nu mai este.

Azi am făcut zeamă de pește și mămăligă.

 

 

Nicoleta Esinencu, (*1978 in·Chişinău)·studied theatre arts and stage design at the University of the Fine Arts in Chişinău. Her play “FUCK YOU, Eu.ro.Pa!” won the Rumanian dramAcum theatre prize. Due to its provocative stance on Europe, the work triggered furious political debates in Rumania and the Republic of Moldova. Esinencu’s works have been performed in Rumania, the Republic of Moldova, Sweden, Germany, Russia, Japan, France and Austria. She is founding member of the Teatru Spălătorie in Chişinău.
http://www.spalatorie.md

#1 January 1st - 8th Jacob Wren

#2 January 9th - 15th Toshiki Okadajapanese version

#3 January 16th - 22nd Nicoleta Esinencuromanian version

#4 January 20th - 30th Alexander Karschnia & Noah Fischer

#5 January 30th - February 6th Ariel Efraim Ashbel

#6 February 6th - 12th Laila Soliman

#7 February 13th - 19th Frank Heuel – german version

#9 February 26th - March 5th Gina Moxley

#10 March 6th - 12th Geoffroy de Lagasnerie – version française

#11 March 13th - 19th Agnieszka Jakimiak

#12 March 20th - 26th Yana Thönnes

#13 March 30th - April 2nd Geert Lovink

#14 April 3rd - 9th Monika Klengel – german version

#15 April 10th - 16th Iggy Lond Malmborg

#16 April 17th - 23rd Verena Meis – german version

#17 April 24th - 30th Jeton Neziraj

#18

#19

#20 May 15th - 21st Bojan Jablanovec

#21 May 22nd - 28th Veit Sprenger – german version

#22 May 29th - June 4th Segun Adefila

#23 June 5th - 11th Agata Siniarska

titel1

Mark Fisher
We are deeply saddened by the devastating news that Mark Fisher died on January 13th. He first visited the FFT in 2014 with his lecture „The Privatisation of Stress“ about how neoliberalism deliberately cultivated collective depression. Later in the year he returned with a video-lecture about „Reoccupying the Mainstream" in the frame of the symposium „Sichtungen III“ in which he talks about how to overcome the ideology of capitalist realism and start thinking about a new positive political project: „If we want to combat capitalist realism then we need to be able to articulate, to project an alternative realism.“ We were talking about further collaboration with him last year but it did not work out because Mark wasn’t well. His books „Capitalist Realism“ and „The Ghosts of my Life. Writings on Depression, Hauntology and Lost Future“ will continue to be a very important inspiration for our work. 

Podiumsgespräch im Rahmen der Veranstaltung "Die Ästhetik des Widerstands - Zum 100. Geburtstag von Peter Weiss"

A Collective Chronicle of Thoughts and Observations ist ein Projekt im Rahmen des Bündnisses internationaler Produktionshäuser, gefördert von der Beauftragten der Bundesregierung für Kultur und Medien.

m18